MEDIA

1. Scurt istoric:

Nava a fost construita la Santierul Naval Galati in anul 1973, din otel sudat cu două punti si urmatoarele caracteristici:

• Lungime (L) = 106.20 m
• Lăţime (B) = 14.80 m
• Pescaj min/max (T min / max) = 5.64 / 7.06 m
• Înălţimea de construcţie (H) = 8.50 m
• Deplasament max. = 6920 tdw
• Greutatea proprie = 2120 to

In anul 1989, cargoul M/V SLATINA a acostat in danele 36/37 din portul Bazinul Nou Galati pentru lucrari de reparatie capitala. La data de 14 august 1990, nava s-a rasturnat, sprijinindu-se pe bordul tribord in dreptul danelor 36/37, la Mm. 79+450, in circumstante neclarificate. La momentul scufundarii navei, nu s-au intreprins operatiuni de ranfluare a acesteia, epava fiind asigurata la mal cu ajutorul unor cabluri metalice in zonele prova si pupa.

Epava s-a stabilizat oblic fata de cheu, distanta perpendicular masurata intre cheu si extremitatea pupa a epavei fiind de aproximativ 50 metri, adancimea maxima in zona fiind de 24 metri, iar distanta perpendicular masurata intre cheu si extremitatea prova fiind de aproximativ 30 metri, cu o adancime maxima in zona respectiva de circa 16 metri.

Intrucat nava se afla in Danele 36/37 pentru lucrari de reparatii, toate cele trei magazii erau deschise, fapt ce a determinat o colmatare puternica in interiorul epavei de-a lungul celor 22 de ani, perioada cat s-a aflat sub apele Dunarii.

2. Considerente generale

De la inceput si pana la sfarsit, operatiunea de dislocare a epavei cargoului M/V Slatina a constituit o ampla provocare pentru personalul Superquatro Grup implicat in executarea lucrarilor.

Operatiunea de dislocare a impus desfasurarea, in paralel, a unor etape de lucru atat la uscat, cat si pe apa.

Deoarece suprafata amplasamentului de la uscat predat de catre Beneficiar a fost mai mica decat cea specificata si cuprinsa in documentatiile contractuale, am fost obligati sa regandim modul de abordare al lucrarii, astfel incat aceasta sa poata fi dusa la sfarsit in termenii prevazuti in contract.

Astfel, in loc ca amplasarea la uscat a echipamentelor hidraulice de tragere Hercules sa se faca intr-o pozitie logica, perpendicular pe epava, am fost nevoiti ca intreg frontul de lucru sa-l concentram cu aproximativ 50-60 metri in amonte. Aceasta situatie a necesitat folosirea unor lungimi mai mari a lanturilor navale utilizate pe parcursul operatiunilor de dislocare si efectuarea de manevre suplimentare in frontul de lucru cu navele si macaralele din dispozitiv. Din acelasi motiv, operatiunile de taiere, apropiere si tragere a epavei catre mal s-au executat la un unghi de 30° - 35°.

3. Desfasurarea lucrarile de dislocare a epavei M/V Slatina.

Lucrarile de dislocare a epavei cargoului M/V Slatina s-au desfasurat in intervalul  februarie 2012 – iulie 2013, fiind efectuate, pas cu pas, urmatoarele etape:

A. La uscat:

S-a inceput prin pregatirea amplasamentului de lucru, operatiune care a constat in efectuarea lucrarilor de defrisare a vegetatiei existente si de indepartare a diverselor corpuri straine existente in acel perimetru (diverse materiale).

In continuare s-au realizat, pe rand, 5 (cinci) ancore speciale (dupa un proiect special executat), pozitionate functie de dimensiunile reduse ale amplasamentului predat si calculate astfel incat rezultantele fortelor de tragere sa fie maxime. De mentionat ca, datorita amplasamentului fortuit, randamentul echipamentelor hidraulice de tragere Hercules a fost diminuat cu circa 30%.

Pentru a permite circulatia utilajelor pe santier, s-au descarcat circa 3000 mc piatra sparta, care ulterior a fost compactata.

In etapa urmatoare s-a trecut la montarea in pozitiile de lucru a echipamentelor hidraulice de tragere Hercules.

B. Pe apa:

In paralel cu operatiunile desfasurate la uscat, au fost demarate si lucrarile de dislocare a epavei cargoului M/V Slatina. Acestea au inceput prin realizarea inspectiilor preliminare, cu echipa de scafandri, in vederea localizarii epavei, precum si eventual a altor materiale aflate accidental in zona de lucru, urmata de balizarea extremitatilor acesteia.

Dupa ce s-au inspectat toate cablurile metalice cu care epava a fost asigurata la uscat pentru a nu aluneca in senalul navigabil si s-a constatat ca toate sunt rupte, s-a trecut la reasigurarea epavei in zonele prova si pupa. Inainte de a se realiza montajul lanturilor navale calibru K76 pentru asigurarea corpului epavei, a fost necesar ca, impreuna cu echipa de scafandri, sa se actioneze pentru indepartarea unor elemente constructive ale epavei ( exemplu: instalatii de punte, capace magazie, minginii, bigi, colonete) si a altor corpuri straine blocate in epava sau intre epava si mal ( exemplu: trunchiuri copaci, crengi, resturi de parame). Pentru debitarea structurilor metalice ale instalatiei de incarcare/descarcare s-au utilizat partial echipamentul de taiere cu fir diamantat Hilti si partial instalatia de taiere subacvatica Broco.

In urma finalizarii operatiunilor de indepartare a unor elemente constructive ale epavei si a celorlalte obstacole care ingreunau accesul scafandrilor in interiorul celor  trei magazii, au fost efectuate inspectii in urma carora s-a stabilit ca gradul de colmatare al acestora depaseste 70%. Pentru indepartarea materialului aluvionar din interiorul epavei si din jurul acesteia (zona situata in amonte de prova; zona dintre epava si mal, in apropierea corpului epavei si zona situata in aval de pupa epavei) s-a actionat cu ajutorul macaralelor plutitoare echipate cu greifer polip.

De asemenea, in vederea decolmatarii zonelor greu accesibile din interiorul epavei s-a actionat si cu instalatia air-lift manipulata cu ajutorul unei macarale plutitoare, pentru dislocarea materialului aluvionar fiind utilizata o instalatie cu jet de apa sub presiune. Operatiunile de decolmatare au fost coordonate de echipa de scafandri.

B.1 Blocsectia I ( prova si magazia nr.1):

In etapa urmatoare s-au pozitionat lanturile navale K76 de taiere/tragere in zona dintre magaziile nr. 1 si nr. 2 a epavei, ulterior, cu ajutorul echipamentelor hidraulice Hercules fiind realizata debitarea blocsectiei I – respectiv magazia nr. 1 si prova epavei. Dupa debitare, blocsectia I a fost trasa langa cheu, a fost decolmatata in totalitate si a fost sectionata in parti mai mici ce au putut fi manipulate si incarcate in barja.

B.2 Blocsectia II ( magazia nr. 2 si magazia nr. 3):

Pentru debitarea blocsectiei II – magaziile nr. 2 si nr. 3 – au  fost pozitionate lanturile de tragere/taiere cu ajutorul macaralelor plutitoare de 50 tf si 16 tf, operatiunile fiind efectuate cu asistenta echipei de scafandri. Dupa debitarea blocsectiei II si separarea de restul epavei (suprastructura si compartimentul masini), echipa de scafandri a debitat cu instalatia de taiere subacvatica Broco peretii magaziilor nr. 2 si nr. 3 din bordul babord. Operatiunea a fost executata cu scopul de a se putea indeparta cat mai mult din materialul aluvionar ramas in interiorul celor doua magazii, astfel incat greutatea acestei blocsectii sa fie cat mai mica.

La finalizarea operatiunilor de decolmatare, blocsectia II a fost apropiata de mal si ridicata deasupra nivelului apei intr-o pozitie care a permis debitarea, cu ajutorul instalatiilor de taiere cu oxigaz, a unor parti din dublu fund si din instalatiile de punte aflate intre cele doua magazii. Partea ramasa din blocsectia II a fost, in continuare, trasa langa cheu, debitata cu instalatiile de taiere autogen, fiind ulterior incarcata in barja.

B.3 Blocsectia III ( suprastructura epavei si compartimentul masini):

Dislocarea de pe fundul albiei Dunarii a ultimei parti ramase din epava cargoului M/V Slatina a constituit fara doar si poate cea mai dificila etapa a lucrarii, acest fapt datorandu-se urmatorilor factori :

• Pozitia blocsectiei III -  situata la o distanta de aproximativ 50 metri fata de cheu si la o adancime maxima de aproximativ 25 metri;
• Existenta pericolului aparitiei situatiilor in care s-ar fi putut produce poluarea Dunarii datorita uleiurilor si combustibilului din instalatiile epavei;
• Distanta foarte mare fata de pozitia echipamentelor hidraulice de tragere Hercules (aproximativ 150-200 metri);
• Greutatea foarte mare estimata la aproximativ 4000 tone a blocsectiei III, datorita gradului de colmatare de 100% al interiorului acesteia;
• Imposibilitatea lucrului cu echipa de scafandri in jurul blocsectiei datorita curentilor subacvatici mari (>3 m/s) si a vizibilitatii zero.

Astfel, pentru apropierea de cheu a blocsectiei III, in zona in care s-au aflat amplasate echipamentele de tragere Hercules, s-au pozitionat mai multe lanturi navale K76, utilizate pentru rotirea si tragerea acesteia. In urma operatiunilor de pozitionare a lanturilor navale K76 a fost utilizata aproape in totalitate lungimea de lant naval K76 disponibila (aproximativ 2000 metri).

Dupa tragerea si ridicarea deasupra nivelului apei a blocsectiei III, echipa de muncitori a desfasurat concomitent operatiuni de decolmatare, cu ajutorul instalatiilor de spalare cu jet de apa sub presiune si a macaralelor de tip Palfinger echipate cu greifer si de debitare a bordajului si a elementelor constructive interioare, cu ajutorul instalatiilor de taiere cu oxigaz. In zonele greu accesibile (compartimentul masini, cabine, magazii etc.) materialul aluvionar solidificat amestecat cu diverse obiecte sau resturi ale amenajarilor interioare ale navei a fost indepartat manual cu ajutorul lopetilor si a tarnacoapelor.

In urma acestor lucrari, piesele metalice debitate au fost ridicate cu ajutorul macaralelor plutitoare de 50 tf sau 100 tf, fiind incarcate in barje.

In urma efectuarii lucrarilor de decolmatare si debitare a partii din blocsectia III situata deasupra nivelului apei, au fost reluate operatiunile de tragere spre cheu si ridicare la suprafata a partii ramase din aceasta.

De mentionat ca, debitarea partii de dublu fund pe care a fost fixat postamentul si motorul principal al epavei, a fost o operatiune complexa, aceasta fiind urmata de separarea motorului principal de partea de dublu fund, astfel incat acesta sa poata fi incarcat in barja. Greutatea motorului principal al epavei cargoului M/V Slatina a fost de aproximativ 100 tone. Mai precizam ca atat motorul principal cat si diesel-generatoarele erau desfacute, aflandu-se la momentul scufundarii navei, in diferite faze a lucrarilor de reparatii.

Pe parcursul operatiunilor de dislocare si debitare a blocsectiei III s-a acordat o atentie deosebita prevenirii si combaterii situatiilor in care s-ar fi putut produce poluarea accidentala cu hidrocarburi sau alte resturi de uleiuri provenite de la epava. In acest sens, a fost constituita o echipa cu personal instruit, ce a monitorizat in permanenta suprafata apei si a intregului perimetru de lucru si care a actionat pentru eliminarea surselor de poluare provenite de la epava.

In total, pe parcursul operatiunilor de dislocare a epavei cargoului Slatina au fost utilizate: 300 metri de baraj limitator; 600 metri baraj flotant absorbant; 297 kg detergent biodegradabil; 2860 kg material absorbant. S-a solicitat interventia navei specializate Depol a A.F.D.J Galati fiind preluata o pacura recuperata din instalatia de alimentare a epavei si s-a recuperat si predat la operatori economici specializati o cantitate de 4000 kg resturi solide provenite de la amenajarile interioare ale epavei.

4. Mentiuni:

In afara de epava cargoului M/V Slatina au mai fost dislocate si evacuate doua pontoane de acostare (unul cu o lungime de aproximativ 30 metri si unul cu o lungime de 16 metri), dintre care unul nu a fost mentionat in documentatia pusa la dispozitie de Beneficiar.

La data de 18.07.2013 s-a finalizat operatiunea de incarcare in barja a tuturor pieselor si resturilor metalice provenite de la epava cargoului M/V Slatina, iar lucrarile de refacere in zona perimetrului de lucru au fost finalizate pe data de 02.08.2013, intregul amplasament fiind predat Beneficiarului. In total, din operatiunile de dislocare a epavei cargoului M/V Slatina a rezultat o cantitate de fier de aproximativ 2315 tone.

5. Concluzii:

Desi conditiile de lucru au fost la limita de abordare, datorita adancimilor de peste 20 metri, vizibilitatii zero, curentilor de 3 m/s sau chiar peste aceasta valoare, desi Beneficiarul nu a reusit sa asigure accesul in zona optima de lucru, datorita dotarilor exceptionale (3000 tf capacitate de tragere, macarale plutitoare de 16 tf, 50 tf si 100 tf, motopompe, dispozitive de taiere cu cablu diamantat), dar si a unui colectiv cu o putere mare de lucru, SUPERQUATRO GRUP a finalizat cu succes aceasta lucrare.

De asemenea, trebuie mentionat ca, desi planificarea operatiunilor a fost realizata in cele mai mici detalii, pe parcursul desfasurarii lucrarilor de dislocare, colectivul de specialisti angrenati in aceasta operatiune a fost permanent mobilizat pentru a adapta metodele si programul de lucru la situatiile inedite care apareau pe masura ce etapele preliminare erau realizate.

Trebuie avut in vedere faptul ca, de-a lungul a peste 22 de ani, epava cargoului M/V ”Slatina” alaturi de epava pasagerului ”Transilvania”, a constituit pentru multi specialisti navalisti sau navigatori o preocupare, in sensul de a gasi o solutie viabila pentru indepartarea celor doua epave care erau vizibile, creau probleme de navigatie sau acces in danele Portului Galati, constituiau un real pericol pentru mediu, dar si care erau o pata pe orgoliul de navigatori cu traditie ai orasului Galati.

Pe langa dotarea de exceptie si colectivul specializat al S.C. SUPERQUATRO GRUP S.R.L. Galati, la finalizarea operatiunilor de dislocare a epavei cargoului M/V Slatina au participat  ingineri navalisti, arhitecti navali si experti tehnici.

6. Stiati ca:

La data la care postam aceasta stire, exista informatii oficiale din care rezulta ca, pe Dunare, de la  Sulina la Moldova Noua, exista nu mai putin de 110 epave ?

Nota:

• Materialul este insotit de un valoros set de fotografii elocvente, realizate pe parcursul desfasurarii lucrarilor, fotografii ce pun in evidenta ineditul unor astfel de lucrari, dar si efortul pe care acestea l-au implicat.
• Materialul a fost redactat de colectivul S.C. SUPERQUATRO GRUP S.R.L. GALATI, tot continutul fiind protejat cu titlul de drept de autor si alte drepturi de proprietate intelectuala.  Orice copie, reproducere, reprezentare, adaptare, transformare,  modificare,  difuzare integrala sau partiala a textului sau a fotografiilor este ilegala fara acceptul prealabil al S.C. SUPERQUATRO GRUP S.R.L.

In cazul in care se doresc informatii suplimentare, ne face placere sa comentam cu cei interesati.